Indemnul Arhipastorului nostru 2020

„De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc;

de n-ar păzi Domnul cetatea,

în zadar ar priveghea cel ce o păzeşte”

(Psalmul 126, 1)

 

În această perioadă plină de grea încercare, suntem în gând de dragoste şi rugăciune alături de fiecare dintre dumneavoastră. Dincolo de orice fel de teamă, inima noastră este aprinsă de credinţa, nădejdea şi dragostea pentru Învierea Mântuitorului Hristos, spre care ne îndreptăm cu toţii în aceste zile ale Sfântului şi Marelui Post. În călătoria vieţii noastre pe acest pământ suntem de multe ori încercaţi, căzând şi ridicându-ne, asemenea Lui, sub povara crucii. Întru toate, Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă să avem credinţă în Domnul, „căci nimeni dintre noi nu trăieşte pentru sine şi nimeni nu moare pentru sine. Că dacă trăim, pentru Domnul trăim, şi dacă murim, pentru Domnul murim” (Romani 14, 7-8).

Suntem aşezaţi pe pământ peste puţine lucruri şi dacă ne gândim că viaţa aceasta este atât de trecătoare şi de lipsită de statornicie, ne dăm seama că timpul pe care îl avem nu este decât o pregătire pentru viaţa veşnică. De aceea, avem nevoie de răgaz şi de pace pentru sufletul nostru, care trebuie împodobit în culorile veşniciei. Fiecare faptă bună ne transformă şi ne înfrumuseţează pe dinăuntru. Dacă facem milostenie, dacă suntem alături de cei bolnavi, dacă hrănim pe cei flămânzi şi îngrijim pe cei însetaţi şi goi, viaţa noastră întreagă se va umple de culoare, chiar şi în aceste vremuri cenuşii. Puterea o luăm cu toţii din Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. În centrul ei este Mântuitorul Hristos Euharistic, Izvorul cel nesecat de viaţă şi de sănătate. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să ne aducem aminte de cuvintele Sale: „Eu sunt pâinea vieţii; cel ce vine la Mine nu va flămânzi şi cel ce va crede în Mine nu va înseta niciodată” (Ioan 6, 35).

În aceste clipe, ne punem în mod firesc întrebarea: cum trebuie să ne petrecem viaţa? Răspunsul este cât se poate de simplu: în post şi rugăciune. Acestea sunt cele mai potrivite arme în lupta cu patimile, cu ispitirile celui viclean, cu boala şi cu încercările care ne apasă. Prin post ne curăţim sufletul, ne îmblânzim trupul, mintea şi gândul. Prin rugăciune ne îndreptăm spre Tatăl cel Ceresc, lăsând deschise porţile sufletului ca Duhul lui Hristos să vină să locuiască întru noi. Numai astfel vom învăţa că „cununa înţelepciunii este temerea de Domnul, care odrăsleşte pace şi sănătate nevătămată; dar şi una şi alta sunt daruri de la Dumnezeu, Care revarsă cinste peste cei care Îl iubesc pe Dânsul” (Eclesiast 1, 17).

Ne rugăm Domnului Hristos şi Preacuratei Sale Maici să păzească poporul român de această încercare grea! Pentru cei ce sunt în suferinţe, ne rugăm ca Dumnezeu să le dăruiască însănătoşire grabnică! Pentru medici, asistenţi şi pentru toţi ce luptă direct cu epidemia, ne rugăm să fie feriţi de boală şi întăriţi în lucrarea pe care o împlinesc! Gândul nostru se îndreaptă şi spre preoţii, monahii şi monahiile din Eparhia noastră, pe care îi rugăm să sporească rugăciunea, mai ales la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie! Suntem cu nădejdea în Hristos şi credem din tot sufletul că: „De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o păzeşte” (Psalmul 126, 1).

 

Cu părintească dragoste,

†IRINEU,

Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei 

 

 

Preluare (http://mitropoliaolteniei.ro/2020/03/19/iubitii-mei-fii-si-fiice-duhovnicesti/)

Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul“ din Craiova

©